PUB

Opinião

NHARA SAKEDU di Mana Guta

Por: Marciano Moreira*

N ta ben tenta po leitor ku gana le es livru na nos lingua maternu i skrebedu ku se alfabetu ofisial i ki ten 50 ndis, 50 dibinha i 1 kontu i, pa konpostura, ten inda un ensaiu, na purtuges, sobri storia, sosiolinguistika i statutu di nos lingua.

Nu ten un planta di nomi sientifiku Acanthospermum hispidum i ki nu ta txoma nhara-sakedu. Si bu mexe nes planta, el pode fri-bu. I pesoa ominajiadu atraves di es livru podu nomi Nhara-Sakedu, pabia el era mansa, mas el ta friba-bo si bu mexeba-el.

Na pasadu, nhara ku nhor (kujus etimu e “senhora” ku “senhor”, rispetivamenti) ta uzada txeu. Atualmenti, na ses lugar, ta uzadu nha ku nho, rispetivamenti. Odiernamenti, so pa Altisimu ki inda nu sa ta uza “nhor” trokadu nos inigualavel venerason (Nhor Des o Nhordes). Pa otu banda, tras di saudason “Nhara sta!”, na verdadi, nu sa ta da nos kabesa puder divinu di dizeja sinhora ki nu sa ta kunprimenta: “- Nhara sta na grasa di Nhordes”. Pur isu, tanbe nu prizerva es reverensia masimu (nhara) ti dia di oji. Konkluindu, “nhara-sakedu” e un sinhora di pe, un mudjer di masimu rispeitu ki ka debe mexedu. Provavelmenti trokadu isu, nos antipasadus inventa es nomi (nhara-sakedu) pa es planta spinhozu, ki ka debe mexedu.

Kontu di es livru e “stória di bida” di Nhara-Sakedu, un bida xeiu di stribilin imusionanti, ki komesa ta kontese desdi mumentu ki mai di Nhara-Sakedu disidi fase “orónha” (feitisu) pa el pode “pega mininu”, pois “dipôs di kasa, (el) pasa kantu anu sen pega bariga”. (pajina 16)

Interesi di es storia sta inda na se kapasidadi di transporta-nu pa un epuka rekuadu di nos storia, kuandu so un pesoa di un lokalidadi e ki tenba rilojiu. Es biografia ta mostra-nu relijiozidadi, krendisis, valoris i dia-dia di nos gentis na kanpu un bes. Es kontu teluriku e riku di pontu di vista leksikal. Uzu di nos lingua ta riforsa se verozimilhansa.

Nhara-Sakedu gostaba di iduka mininus atraves di ndisis, di sperta mininus ideia atraves di dibinha. Autora di es livru tevi patriotismu di imortaliza parti di es mesmus ndis ku dibinha atraves di un skrita alisersadu nun alfabetu ki sta splikadu na lei, pa leitor pode sabe le-s ku siguransa di li 500 anu, pabia Bulitin Ofisial di Republika di Kabu Verdi – jornal di leis – ta arkivadu na lugar siguru. Ifetivamenti, si autora skrebeba sima da-l na kabesa, autora ka ta sta nes mundu di li 500 anu pa splika leitor kuze ki da-l na kabesa…

Na pasadu, ndisis ku dibinhas – ripozitoriu di nos filozofia popular i na un kriolu puru – ta pasaba di jerason pa jerason oralmenti. Gosi, tilivizon ku interneti sa ta korta konbersu entri jerasons. Ale mas un relevansia di es livru!

Autora di es livru, dotoranda Mana Guta (Maria Augusta Évora Tavares Teixeira), e mestri na aria rilasionadu ku lingua, ku txeu invistigason i speriensia di dosensia universitariu nes aria. Es sirkunstansias ta konferi se supra mensionadu ensaiu sobri nos lingua txeu autoridadi, partikularmenti na kel parti undi el ta dimonstra ma nos lingua ka e dialetu di purtuges i ma se studu na skola ta favorese aprendizajen di purtuges.

Si dja bu fika ku gana le es livru, ba pega-l na livrarias (Pedro Cardoso, Nho Eugénio o Biblioteka Nasional) o atraves di casaeverboedicoes@gmail.com

*Marsianu nha Ida padri Nikulau Ferera

PUB

PUB

PUB

To Top